Descântec de Deochi – Autor Necunoscut
I.
De trei ori te-nvârt în jur
Să te scap de tot ce-i sur,
De deochi și de năpastă,
De toată răutatea asta.
II.
Cu apă din izvor curat,
Te spăl de tot ce-i păcat,
Să te scoată la lumină,
Pe tine, chip de copilă.
III.
Cuvinte sfinte rostesc,
Ca să-ți fie sufletul firesc,
Pe calea cea dreapt-ai să mergi,
De bine și de frumos să alergi.
IV.
Privirea rea să o alungi,
Cu ochi curați să te-nconjori,
Pe drumul vieții să răzbați,
Doar de lumina să ai parte.
V.
Ferit să fii de toate cele rele,
Pe tine să te-nvăluie stele,
Cu sănătate și noroc să-ți fie viața,
De bine și iubire să te-mbrace ceața.
VI.
Din trei flori și trei cuvinte,
Îți țes un veșmânt fierbinte,
Să te păzească de tot ce-i rău,
Din cap până în călcâi de zeu.
VII.
Rostesc descântecul sfânt,
Cu puterea apei și a vânt,
De trei ori și încă trei,
Să nu te poată răni vreun zeu.
VIII.
Închei cu o rugăciune sacra,
Să te păzească de-a pururi facra,
De toate relele ce-n lume sunt,
Te las în mâna Domnului Cel Sfânt.
Aspecte Importante ale Descântecului de Deochi
Descântecul de deochi este un exemplu fascinant al misticismului popular, practicat de generații întregi pentru a proteja persoanele de influențele negative. Această incantație are rolul de a alunga energiile malefice și de a restabili echilibrul spiritual. Cuvintele sunt simple, dar pline de simbolism, fiecare vers având o semnificație profundă în cadrul tradiției orale.
În cultura românească, descântecele sunt văzute ca un mijloc de a comunica cu forțele supranaturale, folosind elemente ale naturii precum apa și vântul. Descântecul de deochi specifică o serie de acțiuni ritualice, de la învârtirea în jurul persoanei afectate până la folosirea simbolică a apei curate, accentuând importanța purificării și protecției. Incantațiile sunt adesea însoțite de gesturi și ritualuri care întăresc efectul cuvintelor, subliniind credința într-o putere nevăzută care poate influența lumea materială.
În final, acest descântec reflectă credința în puterea cuvântului și în capacitatea sa de a transforma realitatea, fiind un exemplu grăitor al modului în care tradițiile populare îmbină misticismul, religia și elementele naturale pentru a oferi confort și protecție indivizilor. Cu toate că aceste practici sunt văzute azi ca parte a folclorului, ele continuă să fie un simbol al identității culturale și al legăturii strânse cu strămoșii noștri.
