Toma Alimoș – Baladă populară
Toma Alimoș, un haiduc vestit, este protagonista unei balade populare românești. Povestea sa este una de curaj, trădare, dar și de onoare, reflectând valorile și tradițiile vremurilor de demult. Balada a fost transmisă din generație în generație, păstrând vie legenda lui Toma Alimoș.
Versurile baladei "Toma Alimoș"
Frunză verde, iarbă deasă,
Pe sub un stejar, la masă,
Toma Alimoș ședea
Și din gură cuvânta.
„Frunzuliță de mălin,
Jupâne, jupâne Costin,
Ce-ai tu, jupâne, cu mine,
De mă-nfrunți fără rușine?
„Frunzuliță de susai,
Ce-am eu, Toma, cu tine?
Că n-ai noroc nici un pai,
Să te-nsori cu o domnișoară,
Frumoasă ca o vioară.”
„Frunzuliță de trei foi,
Costine, ce-i cu nevoi?
Să te lauzi c-ai avut noroc
Și-ai luat o soție cu foc.”
Așa vorba Toma Alimoș,
Sub stejarul cel frumos,
Cu jupânul Costin alături,
În jurul mesei de lemn,
Între ierburi și câmpii,
Ascultând și vânturi vii.
Deodată, din senin,
Se porni un vânt hain,
Și din pădure un murmur,
Ca un freamăt, ca un tunet.
Toma atunci pricepu
Ce voia să însemne totul,
Și cu spada lui cea grea,
Se ridică și plecă.
Costin, rău și fără scrupul,
Îl urmări cu pași încet,
Între copaci să-l ajungă,
Să-i facă răul să-l strângă.
Dar Toma, viteaz și ager,
Se întoarse cu un pas șmecher,
Și cu spada sa cea mare,
Îi tăie calea-n cărare.
„Frunzuliță de pelin,
Te-ai gândit, Costine, bine,
Că nu poți scăpa de mine
Fără luptă, fără chin?”
Se luptară amândoi
Până când se-ntunecă cerul,
Și pădurile și dealurile
Răsunau ca un ecou.
Toma, cu inima mare,
Îl înfrânse pe Costin tare
Și-l lăsă sub stejar căzut,
Cu ochii triști și pierduți.
Aspecte importante ale operei
Balada „Toma Alimoș” este o poveste plină de simbolism și tradiții românești. În centrul operei se află lupta dintre bine și rău, personificată de Toma și Costin. Toma reprezintă curajul și onoarea, în timp ce Costin este simbolul trădării și vicleniei. Prin această baladă, se transmite un mesaj puternic despre valorile morale, importanța onoarei și justiției. De asemenea, natura, reprezentată prin pădure și vânt, are un rol simbolic, fiind un martor tăcut al evenimentelor și un element de legătură cu tradițiile strămoșești. Balada a rămas relevantă de-a lungul timpului datorită temelor sale universale și a modului în care reușește să ilustreze lupta eternă dintre bine și rău.
