O mamă dulce mamă – Versuri de George Coșbuc
O mamă dulce mamă,
Când mă gândesc la tine,
Îmi tremură și sufletul
Și ochii plini de lacrime.
În sufletul meu trist,
Adânc și fără margini,
Tu mi-ai pus lumina
Și m-ai învățat să visez.
Cu vocea ta blândă,
Ca o adiere de vânt,
Îmi spuneai povești
Despre îngeri și ceruri.
Și în nopțile târzii,
Când somnul nu venea,
Cu mâna ta caldă
Îmi alungai toate grijile.
Acum, când sunt departe,
Te simt în al meu suflet,
Ca un far ce luminează
Calea vieții mele.
O mamă dragă mamă,
Eu știu că tu veghezi
Și din cerul înstelat
Te rogi pentru mine.
Tu ești alinarea mea,
Chiar și în zilele grele,
Tu ești lumina ce-mi călăuzește
Pașii spre fericire.
Analiză și Interpretare
Poemul "O mamă dulce mamă" de George Coșbuc este un omagiu adus figurii materne, un exemplu de iubire necondiționată și sacrificiu. Versurile transmit un profund respect și o dragoste eternă pentru mamă, simbolizată prin imagini poetice deosebite. Coșbuc reușește să surprindă esența relației dintre mamă și copil prin tonalitatea blândă și emoționantă a poeziei.
Un aspect important al poemului este utilizarea constantă a metaforelor și simbolurilor, cum ar fi "lumina" și "farul", care sugerează ghidare și protecție. Versurile evocă momente intime și tandre, cum ar fi poveștile de seară și mângâierile materne, creând o legătură emoțională puternică cu cititorul.
George Coșbuc reușește să creeze un portret idealizat al mamei, văzută ca o figură angelică ce oferă alinare și speranță. Poezia devine astfel o reflecție asupra rolului esențial al mamei în viața fiecărei persoane și un apel emoționant la recunoștință și apreciere. "O mamă dulce mamă" este un exemplu clasic de poezie dedicată iubirii materne, care va continua să rezoneze cu cititorii de toate vârstele.
